1215 / 1550
Echipamente pentru sudura si lipire
13.2
Sudura cu electrozi
Sudura MIG-MAG (Metal Inert Gaz - Metal Activ Gaz)
Sudura WIG (Wolfram Inert Gaz)
Taiere cu plasma
Sudura cu electrozi reprezinta o metoda
de sudura simpla care permite sudarea
pentru aproape toate metalele. Aceast
procedeu se poate utiliza in mod ideal
in aer liber sau chiar sub apa.
La sudura cu electrozi, lungimea
arcului electric este determinata manual
prin distanta dintre electrozi.
In principal, sudura se realizeaza cu
curent continuu; de exemplu electrozii
rutili pot fi sudati fara probleme cu
curent continuu cu pol negativ iar
electrozii bazici sunt sudati la curent
continuu cu pol pozitiv.
Electrodul constituie in acelasi timp
materialul de adaos cat si mijlocul de
protectie a arcului electric.
Este alcatuit dintr-o sarma (miez)
aliata sau nealiat si un invelis. Invelisul
protejeaza baia de topitura de oxigenul
Sudura MIG/MAG este procedeul de
sudura cu cea mai frecventa utilizare in
intreaga lume. Aceasta
situatie se datoreaza posibilitatilor
variate de utilizare, eliminarea
necesitatii de curatare a
zgurii, sudare facila prin topire pe o
singura latura si adancime mare de
patrundere a stratului de sudura.
Utilizarea facila in toate pozitiile de
sudura conduce la cresterea gradului
de interes fata de aceast procedeu, in
special din punct de vedere economic.
La procedeul WIG, intre un electrod de
wolfram care nu se topeste si piesa se
realizeaza un arc electric.
Ca gaze de protectie se utilizeaza
argon pur, un gaz inert nobil. Sarma
suplimentara nu este sub tensiune, fiind
aplicata fie manual (sudare manuala),
fie mecanic (sudura automata). Exista
insa si operatiuni de sudura care pot fi
efectuate fara utilizarea unui material
suplimentar. Folosirea curentului
continuu sau alternativ depinde
de materialul utilizat. Avantajul
procedeului WIG este paleta extinsa de
Taierea cu plasma se utiliza initial numai
in situatia in care operatia de taiere cu
flacara si variantele acestei proceduri nu
dadeau rezultat sau daca rezultatele nu
erau corespunzatoare.
Aceasta situatie se intalneste in mod
special in cazul otelurilor, al fontei,
al metalelor usoare si al metalelor
neferoase. Dezvoltarea tehnica a
procedurii de taiere cu plasma pe
parcursul ultimilor ani, precum si
cresterea vitezei de taiere au condus la
o utilizare tot mai frecventa a taierii cu
plasma si in cazul unor piese subtiri
nociv din aer si realizeaza stabilizarea
arcului electric. In mod suplimentar
se formeaza zgura care protejeaza
cordonul de sudura.
Electrozii, in functie de grosimea si
componenta invelisului pot fi:
Electrozii cu invelis rutilic
sunt usor de
sudat si prezinta cordoane de sudura
cu aspect corespunzator, plate. In mod
suplimentar este posibila indepartarea
facila a zgurii.
Electrozi cu invelis bazic (B)
cu
grosime medie sau mare, care contin
componente bazice de tipul carbonatilor
de calciu, clorura de calciu si fero aliaje.
Zgura rezultata se solidifica usor, are
o structura compacta si se inlatura mai
greu. Materialul este hygroscopic
fiind necesara uscarea inainte de
sudare, pentru a evita
Procedeul
MIG/MAG
este o sudura
mecanica cu gaz de protectie la care
arderea este realizata cu ajutorul unui
arc electric intre electrodul de sarma
aflat sub tensiune si materialul expus la
gazele de protectie (gaze active, inerte
sau mixturi ale acestora).
Ca electrod este utilizata sarma
alimentata mecanic care se
topeste in arc electric propriu.
Procedeul MAG
Recomandat pentru otel si materiale
de baza. Este ideala in productie si la
suduri pentru reparatii. Se utilizeaza pe
tabla cu grosimi mai mari de 0.6 mm.
materiale care pot fi sudate: materiale
incepand cu o grosime de 0.3 mm
(automatizat), de ex. oteluri aliate, inalt
aliate, aluminiu, magneziu, cupru si
aliajele acestora, oteluri nealiate, nichel,
aur, argint, titan etc. Se utilizeaza
pentru sudarea materialelor de orice
grosime cu pozitionarea cordonului de
sudura la radacina sectiunii in V.
Cu sudura WIG sunt obtinute cele
mai bune rezultate in comparatie cu
alte procedee, ca urmare a cordonului
de sudura fara pori cu rezistenta la
intindere foarte ridicata.
(grosime de aproximativ 0.5 pana la
20 mm) si din otel nealiat sau slab
aliat. Prin alimentarea cu caldura
exclusiv de la nivel extern se reduce
continutul energetic al jetului de plasma
la patrunderea acesteia in piesa. Se
formeaza un rost de taiere care se
micsoreaza odata cu cresterea distantei
fata de suprafata piesei.
O influenta semnificativa asupra
calitatii si a rentabilitatii este exercitata
de mediul care formeaza plasma. Poate
fi aer comprimat de mare puritate sau
un amestec de gaze. Gazul de plasma
umiditatea si mai ales hidrogenul care
poate patrunde in cusatura. Imbinarea
efectuata cu electrozi bazici este
rezistenta la fisurarea la rece si la
cald, fiind utilizati pentru constructii
din otel de mare rezistenta, cu
continut ridicat de carbon si elemente
de aliere. La alegerea electrodului
se urmareste ca metalul depus cu
el sa prezinte compozitie chimica
caracteristici mecanice cat mai aproape
de materialul de baza. Trebuie avut in
vedere faptul ca numerosi electrozi,
dupa o depozitare mai indelungata,
trebuie uscati din nou pentru ca in
timp absorb umiditate din atmosfera.
Din toate celelalte puncte de vedere,
sudura cu electrozi reprezinta
procedeul de sudura cel mai uzual si
usor de utilizat.
Procedeul MIG
Se utilizeaza pentru aluminiu si
materiale pe baza de cupru, cu
adaugarea de gaze inerte, de obicei
argon. Cu ajutorul acestei tehnici pot fi
sudati pereti cu o grosime incepand de
la 2.0 mm (lipire
MIG
incepand cu o
grosime de 0.5 mm).
Pentru materialele mai subtiri se
recomanda o sursa de curent de
impuls sau metoda
WIG
.
MIG-MAG
este un procedeu cu
aplicatii deosebit de variate, dar la
efectuarea de lucrari de sudura
in aer liber locatia trebuie protejata
impotriva curentilor de aer sau a
umezelii.
Sudura cu curent alternativ: Pentru
sudarea metalelor usoare. La nivelul
electrodului de wolfram se formeaza
o calota de wolfram in forma de sfera,
iar arcul electric trece la frecventa
ridicata intre polii (-) si (+). Sudura cu
curent continuu: Pentru sudarea
otelurilori aliate si a metalelor
neferoase.
Electrodul de wolfram este slefuit
ascutit. Arcul electric prezinta o ardere
stabila.
Aprindere HF
= aprindere fara contact
Aprindere Lift-Arc
= aprindere cu
contact
este alimentat sub presiune in spatiul
dintre electrod si duza.
Punerea in functiune a unui arzator
cu plasma se face cu ajutorul unei
descarcari de inalta tensiune cu inalta
frecventa prin care este aprins un arc
electric pilot. Acestea arde cu o putere
redusa intre duza si electrod, ceea ce
permite inducerea gazului de taiere in
stare plasmatica ca urmare a disocierii
termice si a ionizarii.
Taierea cu plasma se recomanda in
mod special pentru otel, dar si pentru
tabla de CrNi sau aluminiu.
Electrod tip bara
Zgura si gaz
Zona topita
Camasuiala
Bara centrala
Arc voltaic
1
1
4
3
6
4
5
2
2
5
3
6
1215