49 / 142
49
aprobări etc.” „Relaxează-te, relaxează-te!”, a scăzut el tonul vocii (probabil, utilizând
o veche tehnică secretă de hipnotizare). „Ţi-am spus că am proprietatea perfectă”, a
repetat şi a luat o bucată de hârtie. Pablo Picasso nu ar fi avut de ce să se teamă…
Desena chiar mai rău decât mine! „Aceasta este noua şosea. Aceasta este intersecţia.
Acesta este terenul nostru. Aici avem utilităţile.”
„De ce nu are terenul tău deschidere la stradă, care este cu câţiva metri mai în spate?”
„Are, are, o să vezi. Am crezut că ai ochi de expert, nu poţi vedea imaginea de
ansamblu?”, a spus iarăşi cu o voce blândă. M-a privit într-un fel pe care presupun că
îl considera dominant, mişcându-şi sprâncenele şi închizând parţial ochii. „Am mai
văzut asta undeva”, mă gândeam eu. „Care este preţul?” „Aurul nu are preţ. Dacă ai la
dispoziţie o proprietate de aur, pur-şi-simplu o iei. Dacă nu ai bani, stai acasă şi te
uiţi la televizor.” Încercam să aflu mai multe, dar nu am primit decât garanţii verbale
că toate lucrurile sunt aşa cum ne dorim noi să fie. Apoi a oprit discuţia, aşa cum
orice „macho” ar fi făcut: „Am ceea ce ai nevoie. Dacă eşti serios, fii rapid şi ia-o”. „Nu
sugerăm proprietăţi clienţilor doar așa. Voi veni să o văd înainte de a mă întâlni cu
clientul.”
„Nu o fac pentru bani, sunt un om de afaceri”
Discuţia noastră s-a încheiat cu jurăminte reciproce… Eu voi face călătoria şi voi
vedea proprietatea, în vreme ce el ne va trimite toate documentele pe care i le-am
cerut (şi colega mea i-a înmânat lista). S-a ridicat şi s-a îndreptat spre uşă. Milioanele
de tranzacţii pe care a spus că le-a finalizat, plus… kilogramele de aur pe care le purta
şi tupeul înnăscut pe care multe dintre „legendele” din lumea afacerilor îl au (aşa cum
probabil citise el în „Libertatea” sau în „Cancan”) îl epuizaseră. Mergea ca şi cum ar fi
fost extrem de plictisit. Înainte de a pleca, m-a privit ameninţător în ochi şi mi-a
spus: „Nu o fac pentru bani, sunt un om de afaceri înnăscut. Mai bine nu mi-aş pierde
timpul, dacă nu garantezi că ai banii”. „Singurele garanţii în viaţă sunt moartea şi a
doua venire a lui Iisus Hristos, dar dacă propri-etatea este ceea ce căutăm, vom face
tot ce ne stă în putere pen-tru a încheia afacerea.”
Colega mea zâmbea: „Chiar te vei întâlni cu el?” „De ce nu? Voi merge să prezint
clienţilor celelalte 3 proprietăţi pe care le avem. Înainte ca aceştia să sosească, o voi